Astrofizicianul englez a fost mult mai mult decât un simplu om de știință. Descoperirile și reflecțiile sale asupra viitorului omenirii l-au transformat într-o figură de seamă.
Stephen Hawking, unul dintre cei mai influenți oameni de știință din istoria modernă, și-a dedicat viața nu numai dezlegării misterelor Universului, ci și reflecțiilor asupra viitorului umanității.
Declarația sa puternică, repetată de mai multe ori: „Nu cred că omenirea va supraviețui următoarea mie de ani, cel puțin fără explorarea spațiului”, rezumă una dintre principalele sale temeri: fragilitatea speciei noastre în fața propriilor realizări și amenințări.
Născut la Oxford în 1942, Hawking a devenit o figură de renume mondial în fizica teoretică și cosmologie. Cercetările sale asupra găurilor negre, în special predicția radiației care îi poartă acum numele, au schimbat înțelegerea științifică a cosmosului.
O viață umbrită de boală.
La vârsta de 21 de ani, Hawking a fost diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică (SLA), o boală neurodegenerativă care i-a limitat treptat mobilitatea și capacitatea de a vorbi. Timp de decenii, el a sfidat prognozele medicale. Fără a se da bătut, el și-a folosit experiența personală pentru a susține importanța cunoașterii, a cooperării internaționale și a explorării spațiului ca instrumente de supraviețuire.
Hawking a avertizat în repetate rânduri cu privire la amenințări precum schimbările climatice, războiul nuclear, pandemiile, dezvoltarea necontrolată a inteligenței artificiale și consecințele suprapopulării.
În acest context, explorarea spațiului nu era un vis fantastic, ci o necesitate. Hawking a susținut cercetarea și colonizarea ulterioară a altor corpuri cerești ca mijloc de a garanta continuitatea vieții umane. „Trebuie să continuăm explorarea spațiului pentru viitorul umanității ”, insista el, subliniind că inventivitatea științifică trebuie să fie însoțită de responsabilitate etică.
Pe lângă cercetările sale științifice, Hawking s-a remarcat ca un popularizator al științei . Lucrări precum „O scurtă istorie a timpului” au adus concepte complexe în fața unui public mai larg și i-au consolidat rolul de gânditor de talie mondială. Moștenirea sa depășește ecuațiile și teoriile și transmite un mesaj clar: cunoașterea este cel mai bun instrument al nostru pentru supraviețuire.
Stephen Hawking a murit în 2018, dar cuvintele sale continuă să răsune ca o avertizare și o provocare. Potrivit lui, aspirația către spațiu nu era doar o chestiune de curiozitate, ci un risc pentru viitorul umanității.
