În ultimele săptămâni, astronomii și agențiile spațiale din întreaga lume au urmărit cu atenție un mic corp stâncos, cunoscut sub numele de 2024 YR4 , descoperit la sfârșitul lunii decembrie 2024 de telescopul ATLAS din Chile. Particularitatea acestui asteroid constă nu numai în traiectoria sa, ci și în faptul că măsurătorile actuale indică existența unei incertitudini: există o probabilitate mică, dar reală, ca acesta să se ciocnească cu Luna pe 22 decembrie 2032, iar cu câteva luni în urmă s-a luat în considerare chiar posibilitatea unei coliziuni cu Pământul, înainte ca această posibilitate să fie exclusă.
Această dimensiune este mult mai mică decât cea a corpurilor care ar putea provoca o extincție globală (cum ar fi cea care a provocat dispariția dinozaurilor în urmă cu 66 de milioane de ani), dar este totuși suficient de mare pentru a avea un impact semnificativ dacă ar intra în atmosferă sau, mai probabil, dacă s-ar ciocni cu Luna.
La începutul anului 2025, analiza inițială a orbitei a indicat un risc de coliziune cu Pământul în decembrie 2032 mai mare de 1%, ceea ce în sine era un eveniment rar pentru un obiect apropiat de Pământ (de la introducerea scalei de pericol de coliziune Torino, doar câțiva asteroizi au depășit acest prag). De fapt, NASA notează că în prezent deține recordul pentru cel mai mare rating pe această scară.
Deși probabilitatea coliziunii asteroidului 2024 YR4 cu Pământul a scăzut practic la zero, coliziunea record nu ar fi avut loc cu planeta noastră: ar fi intrat în coliziune cu Luna. Ultima analiză disponibilă a traiectoriei 2024 YR4, un studiu publicat pe arXiv, indică o probabilitate de coliziune cu Luna de aproximativ 4% pe 22 decembrie 2032. Pentru comparație, probabilitatea coliziunii celebrului asteroid Apophis cu Pământul în 2004 a fost estimată la aproape 2,7%, ceea ce a făcut ca acest eveniment să fie istoric și să stârnească un interes enorm din partea mass-media și a comunității științifice… până când noi observații au exclus riscul.
Acest procent, deși scăzut, este suficient de mare pentru ca comunitatea științifică să îl urmărească cu atenție și să planifice metode de observare. Dacă s-ar fi întâmplat, nu ar fi fost o coliziune obișnuită: coliziunea unui asteroid de această dimensiune cu satelitul nostru natural ar fi eliberat o energie echivalentă cu aproximativ 6,5 megatone de TNT, suficientă pentru a forma un crater cu o lățime de aproximativ 1 kilometru și o adâncime de câteva sute de metri.
Modelele prezentate în studiu prezic, de asemenea, o explozie mare și strălucitoare, vizibilă de pe Pământ, și o luminozitate reziduală în infraroșu, care poate dura câteva ore pe măsură ce materialul topit se răcește. Iată o întrebare interesantă: o parte din acest material lunar poate ajunge pe Pământ? Răspunsul scurt este da. Impactul va elibera o cantitate enormă de fragmente: aproximativ 10⁸ kilograme de material lunar ar putea depăși potențial a doua viteză cosmică a Lunii. Aceasta înseamnă că este vorba de echivalentul a aproximativ 20 000 de elefanți, lansați simultan în spațiu de pe suprafața Lunii.
O parte din acest material ar putea traversa orbita Pământului și ar putea pătrunde în atmosfera noastră sub formă de meteoriți în câteva zile după coliziune, oferind un spectacol ceresc fără precedent: roiuri de meteoriți provenind din fragmente ale Lunii.
Deși aceste fragmente nu reprezintă o amenințare la scară largă, descoperirea lor poate deveni un eveniment semnificativ și o oportunitate unică pentru oamenii de știință: să analizeze mostre naturale din scoarța lunară fără a fi nevoie de misiuni lunare. În ciuda spectacolului, coliziunea nu va avea un impact geofizic semnificativ asupra planetei noastre, dar poate reprezenta un pericol pentru lunile din apropiere. Vom afla mai multe despre procente și consecințe când 2024 YR4 va fi din nou vizibil de pe Pământ în 2028.
